Valuri alb-ro?ii ?n ?ari??n ?i ?mprejurimi

Gordienko Serghei

Sunt de acord cu a doua optiune.

Formidabil! Detaliile le ve-ti discuta cu cu seful serviciului de spionaj din subordinea mea, locotenent colonelul Raniaskii. Iar p^ana atunci adiutantul meu o sa va conduca la apartamentul de la marginea orasului. Aveti grija sa nu iesiti nicaieri si sa nu comunicati cu nimeni.

Sa fie oprita distrugerea Imperiului!

Kiev. Harkov. Moscova. Aprilie-mai, anul 1918.

Colonelul ^in v^arsta de patruzeci de ani, Anatolii Leonidovici Nosovici, din Armata Imperiala a Rusiei, absolventul Academiei Nikolaev a stabului General, participant la Primul razboi Mondial si cavaler al ordinului Sf^antului Gheorghe, primavara anului 1918, l-a gasit la Kiev. Era un om activ, inteligent, plin de energie si optimizm, ^in primavara anului 1918, era unul din cei mai buni studenti ai academiei si din cei mai buni sportivi ai Sankt-Peterburgului si acum el urmarea neputincios evenimentele dramatice din oras.

Republica Populara Ucraineana, care se formase la acel timp, nu a acceptat revolutia bolsevicilor si a semnat conventia militara cu Germania si Austro-Ungaria. Regimentele germane au ocupat ^intr-un timp foarte scurt cea mai mare parte a Ucrainei, inclusiv si Kievul. ^In aprilie, anul 1918, Republica Populara Ucraineana a fost lichidata ^in urma loviturii de stat a hatmanului Skoropadskii, sustinut de regimentele de ocupationoisti.

Sa fie oprita distrugerea Imperiului! Sa fie alungati toti revolutionarii, intervenientii si tarisorii localnici! Sa fie restabilita monarhia! Iata decizia mea! – a decis pentru sine Nosovici. Decizia lui a fost irevocabila.

^In Kiev, Nosovici s-a ^int^alnit cu generalul Dragomirov, care avea legaturi cu generalii albi pe Don si ^in Caucaz. Dragomirov l-a sfatuit sa-si faca drum si sa ajunga la Moscova si acolo sa ia legatura cu reprezentantii Armatei de Voluntari.

^In Harkov la gara Nosovici l-a ^int^alnit absolut ^int^amplator pe colegul si prietenul apropiat – colonelul artileriei cavaleresti de garda Ceb^isev, care slujea acum la Directia Principala de Artilerie a bolsevicilor. Ceb^isev conlucra cu miscarea alba ^in mod clandestin si se afla acum la Harkov la ^insarcinarea unitatii de la Moscova a stabului Armatei de Voluntari a generalului Alexeev. El l-a invitat pe Nosovici sa traiasca la el la Moscova pe strada Bolisaia Dorogomilovskaia si sa intre ^in organizatie. Seful stabului unitatii de la Moscova a directiei Armatei de Voluntari, colonelul Stradetkii deja traia la Ceb^isev.

La Moscova pe podul Kuznetk ^in drum spre apartamentul prietenului Nosovici a fost recunoscut de un careva ofiter tinerel si acesta a ^inceput sa faca galagie si sa-l cheme la o organizatie clandestina, care pregatea o rascoala contra bolsevicilor. Nosovici a refuzat sa-l asculte si a mers mai departe, el a decis ca trebuie sa actioneze mai inteligent.

La recomandarea lui Ceb^isev la 9 aprilie el a venit la Moscova la Noci Bruievici – conducatorul Sovetului Comisarilor Populari. S-a cerut la slujba militara la bolsevici.

Peste doua zile Nosovici a mers la misiunea militara franceza de la Mosvoca, unde s-a ^int^alnit cu generalul Laverni si totodata cu seful slujbei de spionaj si cu reprezentantul misiunii militare franceze, colonelul Corbeli, care activa pe l^anga generalul Denikin. Nosovici a povestit despre Dragomirov, Ceb^isev, Strdetkii, despre ajutorul lui Bonci-Bruievici si despre numirea lui la post ^in Armata Rosie.

Dar raspunsul francezilor l-a dezamagit mult: aliatul lor Denikin, nu credea ^in succesul implimentarii fostilor ofiteri ^in r^andurile Armatei Rosii si considera ca riscul e unul inutil de mare.

Nosovici l-a convins ^indelung pe generalul Laverni despre necsitatea acestei misiuni si despre sustinerea miscarii albe de catre aliati. Laverni a cazut de acord si a ^inceput pregatirea ^incadradii lui Nosovici la functia de conducator militar a peninsulei Murmansk. Dar la recomadarile ambasadorului francez Nulace, al acel post a fost numit generalul cavaleriei Zviaghintev.

Atunci Laverni a decis sa-l ^incadreze pe Nosovici ^in stabul Cartierului Militar Nord-Caucazian, care se forma de bolsevici, la functia de seful stabului de cartier. Sarcina lui era sa acorde ajutor lui Charbo, consulul francez la Tarit^in si ^in acelasi timp trebuia sa asigure sabotajul si dezorganizarea Armatei Rosii. Printr-un concurs de ^imprejurari, consulatul francez se afla ^in aceiasi cladire cu stabul cartierului si asta trebuia sa le usureze simtitor comunicarea.

Nosovici a cerut deasemenea sa-i fie asigurata legatura cu generalul Alexeev la Novocerkassk si sa acesta sa coordoneaze actiunile sale cu ofensiva asteptata asupra Tarit^inului. Mai mult ca at^at, asa cum Armatade Voluntari nu avea organizatie clandestina la Tarit^in, Nosovici trebuia sa gaseasca acolo organizatiile clandestine a fostilor ofiteri a armatei tariste si sa-i convinga sa ridice o revolta pe masura ce cazacii si Armata Alba va veni cu ofensiva asupra orasului. S-a dovedit sa aiba dreptate Denikin, riscul era enorm!

Colonelul Stradetckii a fost trimis sa stabileasca canalul de legatura cu Nosovici, dar o data plecat acesta nu a trimis nici o stire despre sine foarte mult timp. Atunci organizatia a asigurat legatura prin sergentul ”Serioja”, mai mult despre el nu se stia nimic. Tot ”Serioja” a organizat si ^int^alnirea cu coloneii Briends si Perhurov – reprezentantii ”Uniunii pentru apararea Patriei si libertatii”, formata de Boris Savnikov, conducatorul organizatiei de lupta a partidului socialist-revolutionarilor. Dar relatia cu acestia nu a progresat dincolo de prima ^int^alnire.

La 4 mai, la Moscova, seful departamentului administrativ al Statului Major al bolsevicilor si Serebryannikov, fostul general-maior tarist au oficializat numirea lui Nosovici ^in functia de seful stabului cartierului militar nord-caucazian si a acesta a preluat selectarea personalului. Criteriul de selectare era doar unul – fosti ofiteri taristi. Nosovici l-a numit pe prietenul sau Ceb^isev, sef al departamentului de artilerie. Cheb^isev l-a ales ca adjunct pe colonelul Suhotin, artilerist de cavalerie. Nepotul lui Cheb^isev, locotenentul Tarasenkov, s-a cerut si el la stab si i-a recomandat pe locotenentul Lev Sadkovski si pe locotenentul Serghei Kremkov, fiul generalului Kremkov. Toti trei au fost numiti adjutanti ai lui Nosovici.